Cine s-a întâlnit cu Adèle de France (née en 1160)?

Aélis de France (ou Adélaïde, Alixou encore Adèle, née le 4 octobre 1160, † apr. janvier 1213), est la fille du roi Louis VII de France (1120-1180) et de sa deuxième épouse, Constance de Castille, qui meurt en accouchant de sa fille.

Richard I (n. 8 septembrie 1157, Oxfordshire, Anglia, Regatul Unit – d. 6 aprilie 1199, Châlus, Limousin, Franța) a fost rege al Angliei în perioada 1189-1199. Era cunoscut și sub numele de Richard Inimă-de-Leu datorită reputației sale de mare lider militar.

De asemenea, el a domnit ca Duce al Normandiei, Aquitaniei și Gasconiei, ca Lord al Ciprului și conte al Poitiers, Anjou, Maine și Nantes și a fost Lord al Bretaniei în diferite momente în aceeași perioadă. El a fost al treilea din cei cinci fii ai regelui Henry al II-lea al Angliei și Eleanor al Aquitaniei și părea puțin probabil să devină rege, dar toți frații săi, cu excepția celui mai mic, Ioan, și-au predecedat tatăl. Richard este cunoscut sub numele de Richard Cœur de Lion (franceză normandă: Le quor de lion) sau Richard Inimă de Leu datorită reputației sale de mare lider militar și războinic.

La vârsta de 16 ani, Richard a preluat comanda propriei sale armate, provocând rebeliuni în Poitou împotriva tatălui său. Richard a fost un important comandant creștin în timpul celei de-a treia cruciade, conducând campania după plecarea lui Filip al II-lea al Franței și obținând victorii considerabile împotriva liderului musulman, Saladin, deși a finalizat un tratat de pace și a încheiat campania fără a cuceri Ierusalimul.

Richard vorbea probabil atât franceză, cât și occitană. S-a născut în Anglia unde și-a petrecut copilăria; înainte de a deveni rege, a trăit însă cea mai mare parte a vieții sale adulte în Ducatul Aquitaniei, în sud-vestul Franței. El a petrecut foarte puțin timp, poate doar șase luni, în Anglia. Cea mai mare parte a vieții sale ca rege a fost petrecută în cruciadă, în captivitate sau în apărarea activă a pământurilor sale în Franța. În loc să-și considere regatul ca o responsabilitate care necesită prezența sa ca conducător, el a fost perceput ca preferând să-l folosească doar ca o sursă de venit pentru a-și sprijini armatele. Cu toate acestea, supușii lui l-au vazut ca pe un erou evlavios .

Henric al II-lea (n. 5 martie 1133, Le Mans, Franța – d. 6 iulie 1189, Chinon, Centre-Val de Loire, Franța) a fost Duce al Normandiei și rege al Angliei (1154–1189).