Cine s-a întâlnit cu Alan Turing?

Alan Mathison Turing, OBE, FRS ([ˈtjʊ(ə)rɪŋ]) (n. 23 iunie 1912, Greater London, Anglia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei – d. 7 iunie 1954, Wilmslow^⁠(d), Anglia, Regatul Unit) a fost un informatician, matematician, logician, criptanalist, filosof și maratonist britanic. A fost o personalitate deosebit de influentă în dezvoltarea informaticii, aducând o formalizare a conceptelor de „algoritm” și „computație^{⁠(en)[traduceți]}” cu mașina Turing, care poate fi considerată un model de calculator generic. Turing este considerat a fi părintele informaticii și inteligenței artificiale teoretice.

În timpul celui de al Doilea Război Mondial, Turing a lucrat pentru Government Code and Cypher School (GC&CS)^{⁠(en)[traduceți]} la Bletchley Park, centrul de criptanaliză al Regatului Unit. O vreme, a condus Hut 8^{⁠(en)[traduceți]}, secțiunea responsabilă de criptanaliza mesajelor codificate ale Marinei Germane. A pus la punct mai multe tehnici de spargere a cifrurilor germane, între care îmbunătățiri aduse metodei poloneze interbelice bombe^{⁠(en)[traduceți]}, o mașină electromecanică ce putea găsi setări ale mașinii Enigma. Rolul-cheie jucat de Turing în decodificarea mesajelor interceptate le-a permis Aliaților să-i învingă pe naziști în mai multe lupte importante, precum Bătălia Atlanticului; se estimează că activitatea echipei de la Bletchley Park a scurtat războiul în Europa cu doi până la patru ani.)

După război, a lucrat la National Physical Laboratory^{⁠(en)[traduceți]}, unde a proiectat ACE^{⁠(en)[traduceți]}, unul dintre primele proiecte de calculator cu program stocat. În 1948, Turing a mers să lucreze cu Max Newman^{⁠(en)[traduceți]} la Laboratorul de Computing de la Universitatea din Manchester^{⁠(en)[traduceți]}, unde a contribuit la dezvoltarea calculatoarelor Manchester^{⁠(en)[traduceți]} și a devenit interesat de biologia matematică. A scris un articol despre bazele chimice ale morfogenezei^{⁠(en)[traduceți]} și a anticipat descoperirea reacțiilor chimice oscilatoare^{⁠(en)[traduceți]} cum ar fi reacția Belousov-Jabotinski, observată pentru prima oară în anii 1960.

În 1952, Turing a fost judecat pentru homosexualitate, pe când acest comportament sexual era încă incrimnat în Regatul Unit. A acceptat un tratament cu injecții de estrogen (castrare chimică^{⁠(en)[traduceți]}) drept alternativă la închisoare. Turing a murit în 1954, cu 16 zile înainte de a împlini 42 de ani, în urma otrăvirii cu cianură. O anchetă a determinat drept cauză a morții sinuciderea; mama sa și alții cred că a fost un accident. În 2009, în urma unei campanii desfășurate pe Internet, primul ministru britanic Gordon Brown a prezentat scuze publice în numele guvernului britanic pentru „modul îngrozitor în care a fost tratat”. Regina Elisabeta a II-a l-a grațiat postum în 2013.