Cine s-a întâlnit cu Carloman de Bavaria?

Carloman (n. 830 d.Hr. – d. 22 septembrie 880 d.Hr., Altötting, Regatul Bavariei, Reich-ul German) a făcut parte din Dinastia Carolingiană și a fost rege al Bavariei între 876 și 879 și al Italiei de la 877 la 879.

Carloman era fiul cel mai mare al lui Ludovic Germanul, rege al Franciei Răsăritene (Germania), cu Hemma, fiică a contelui Welf.

El a condus o revoltă împotriva tatălui său în 861 și din nou doi ani mai târziu (863), exemplul său fiind urmat de ceilalți fii ai lui Ludovic Germanul, Ludovic cel Tânăr și Carol cel Gras. În 865, Ludovic Germanul a fost obligat, ca urmare a disidenței fiilor săi, să recurgă la divizarea teritoriilor sale: lui Carloman i s-a promis Regatul Bavariei, împreună cu Ostmark; Ludovic cel Tânăr primea Saxonia, împreună cu Franconia și Thuringia; iar lui Carol cel Gras îi revenea Suabia, împreună cu Raetia.

Vestea că împăratul Ludovic al II-lea murise a adus pacea între tată și fiii săi, Ludovic Germanul încercând să asigure coroana imperială pentru Carloman. Aceste manevre au fost dejucate de către Ludovic al II-lea însuși, care de fapt nu murise. În 876, Ludovic Germanul s-a stins, iar fiii i-au moștenit stăpânirile, Carloman devenind astfel rege în Bavaria. Cei trei frați s-au menținut în relații cordiale între ei, în contrast cu relațiile care existaseră între tatăl, unchii și verii lor.

După moartea regelui Carol cel Pleșuv din Francia Occidentală (Franța) din 877, Carloman a devenit și rege al Italiei, țintind de acum la preluarea coroanei imperiale, însă în 879, el a fost puternic afectat în urma unui accident, devenind infirm, drept pentru care și-a împărțit stăpânirile fraților săi. Astfel, el a acordat Bavaria lui Ludovic cel Tânăr, iar Italia lui Carol cel Gras. La un an după aceea, Carloman s-a stins din viață.

Carloman nu a avut vreo căsătorie oficială, ci doar o concubină, pe nume Litwinde. Fiului său ilegitim, Arnulf, i s-a conferit Ducatul de Carintia, iar mai târziu acesta va deveni rege al Germaniei și Italiei și împărat.

Liutswind (auch Liutwind, Liutswinda; † vor 891) war um 850 die Geliebte des späteren Königs Karlmann und wurde durch ihn die Mutter des Kaisers Arnulf.

Sie ist nur deswegen bekannt, weil Arnulf am 9. März 891 der Kirche in Salzburg den Hof Erding schenkt, den Liutswind zu Lehen hatte, und sie dabei auch beim Namen nennt. Unwahrscheinlich ist, dass sie diesen Hof bereits vor dem Tod von Karlmanns Vater Ludwig dem Deutschen 876 erhalten hat. Ihren Witwensitz hatte sie in Moosburg an der Isar, wobei sie ihren Lebensunterhalt durch Besitzungen im Umland und von der Abtei Moosburg bezog.

Die Herkunft Liutswinds ist nicht belegt und folglich in der Forschung umstritten. In Arnulfs Dokument wird sie nobilissima femina genannt, „was ihr bei der modernen Forschung zu einer hypothetischen Einordnung unter die Liutpoldinger verholfen hat, jedenfalls aber eine Herkunft bezeichnet, die für die Braut eines karolingischen Prinzen vollkommen standesgemäß war.“ Dabei ist zu berücksichtigen, dass diese Einordnung zum einen auf der ersten Silbe Liut- ihres Namens beruht, andererseits auf der Bevorzugung, mit der Kaiser Arnulf die Familie der Liutpoldinger behandelte.