Cine s-a întâlnit cu Voltaire?

François-Marie Arouet (franceză: [fʁɑ̃swa maʁi aʁwɛ]; n. 21 noiembrie 1694, Paris, Regatul Franței – d. 30 mai 1778, Paris, Regatul Franței), cunoscut sub pseudonimul Voltaire (franceză: [vɔltɛːʁ]), a fost un scriitor, filosof (philosophe), satirist și istoric francez, una dintre figurile centrale ale Iluminismului. În contextul Franței secolului al XVIII-lea, termenul philosophe desemnează un intelectual public implicat activ în dezbaterea socială și politică. Voltaire s-a remarcat prin spiritul său critic și prin atacurile constante la adresa creștinismului instituțional, în special a Bisericii Catolice, formulate dintr-o perspectivă deistă, precum și prin opoziția față de sclavie. A susținut în mod consecvent libertatea de exprimare, libertatea religioasă și separarea dintre biserică și stat.

Autor extrem de prolific și versatil, Voltaire a publicat lucrări în aproape toate genurile literare, de la piese de teatru, poezii și romane, la eseuri, scrieri istorice și tratate cu caracter științific și filosofic. Opera sa cuprinde peste 20.000 de scrisori și aproximativ 2.000 de cărți și pamflete. A fost printre primii autori europeni care au dobândit notorietate și succes comercial de amploare internațională încă din timpul vieții.

Un apărător constant al libertăților civile, Voltaire s-a aflat frecvent în conflict cu autoritățile și sub incidența cenzurii severe impuse de monarhia catolică franceză. A intervenit public în mai multe cazuri de abuzuri judiciare, contribuind la reabilitarea unor cauze emblematice ale epocii. Scrierile sale polemice au satirizat cu ironie incisivă intoleranța religioasă, dogmatismul și disfuncțiile instituționale ale timpului său.

Cea mai cunoscută lucrare a sa și opera sa majoră, Candid, este o nuvelă satirică ce comentează și critică, într-o formă ironică, evenimente, gânditori și doctrine filosofice ale secolului al XVIII-lea, în special optimismul metafizic atribuit lui Gottfried Leibniz, așa cum era acesta popularizat în epocă, și concepția potrivit căreia lumea existentă ar fi, în mod necesar, „cea mai bună dintre toate lumile posibile”. Influența lui Voltaire asupra gândirii politice și culturale europene moderne a fost considerabilă, mai ales în ceea ce privește afirmarea toleranței religioase și a libertăților civile.

Gabrielle Émilie Le Tonnelier de Breteuil, marchiză du Châtelet (n. 17 decembrie 1706, Paris - d. 10 septembrie 1749, Lunéville), cunoscută sub numele de Émilie du Châtelet, a fost o matematiciană și fiziciană franceză în perioada iluminismului. Este una dintre primele femei care aveau cunoștințe profunde de matematică și fizică și care a întreținut relații cu personalități de seamă ca Voltaire, Bernoulli, Leonhard Euler, Réaumur. Cea mai importantă contribuție personală este traducerea în limba franceză a lucrării lui Isaac Newton, Principia mathematica.