Cine s-a întâlnit cu Warren Beatty?

Henry Warren Beatty (né Beaty; born March 30, 1937) is an American actor and filmmaker. His career has spanned over six decades, and he has received an Academy Award and three Golden Globe Awards. He also received the Irving G. Thalberg Award in 1999, the BAFTA Fellowship in 2002, the Kennedy Center Honors in 2004, the Cecil B. DeMille Award in 2007, and the AFI Life Achievement Award in 2008.

Beatty has been nominated for 14 Academy Awards, including four for Best Actor, four for Best Picture, two for Best Director, three for Original Screenplay, and one for Adapted Screenplay – winning Best Director for Reds (1981). He was nominated for his performances as Clyde Barrow in the crime drama Bonnie and Clyde (1967), a quarterback mistakenly taken to heaven in the sports fantasy drama Heaven Can Wait (1978), John Reed in the historical epic Reds (1981), and Bugsy Siegel in the crime drama Bugsy (1991).

Beatty made his acting debut as a teenager in love in the Elia Kazan drama Splendor in the Grass (1961). He later acted in John Frankenheimer's drama All Fall Down (1962), Robert Altman's revisionist western McCabe & Mrs. Miller (1971), Alan J. Pakula's political thriller The Parallax View (1974), Hal Ashby's comedy Shampoo (1975), and Elaine May's road movie Ishtar (1987). He also directed and starred in the action crime film Dick Tracy (1990), the political satire Bulworth (1998), and the romance Rules Don't Apply (2016), all of which he also produced.

On stage, Beatty made his Broadway debut in the William Inge kitchen sink drama A Loss of Roses (1960) for which he was nominated for the Tony Award for Best Featured Actor in a Play.

Leslie Claire Margaret Caron (French: [lɛsli kaʁɔ̃]; born 1 July 1931) is a French and American actress and dancer. She is the recipient of a Golden Globe Award, two BAFTA Awards and a Primetime Emmy Award, in addition to nominations for two Academy Awards.

Caron began her career as a ballerina. She made her film debut in the musical An American in Paris (1951), followed by roles in The Man with a Cloak (1951), Glory Alley (1952) and The Story of Three Loves (1953), before her role of an orphan in Lili (also 1953), which earned her the BAFTA Award for Best Foreign Actress and garnered nominations for an Academy Award and a Golden Globe Award.

As a leading lady, Caron starred in films such as The Glass Slipper (1955), Daddy Long Legs (1955), Gigi (1958), Fanny (1961), Guns of Darkness (1962), The L-Shaped Room (1962), Father Goose (1964) and A Very Special Favor (1965). For her role as a single pregnant woman in The L-Shaped Room, Caron, in addition to receiving a second Academy Award nomination, she won the Golden Globe Award for Best Actress in a Motion Picture – Drama and a second BAFTA Award.

Caron's other roles include Is Paris Burning? (1966), The Man Who Loved Women (1977), Valentino (1977), Damage (1992), Funny Bones (1995), Chocolat (2000) and Le Divorce (2003). In 2007, she won the Primetime Emmy Award for Outstanding Guest Actress in a Drama Series for portraying heiress and rape victim, Lorraine Delmas, in Law & Order: Special Victims Unit.

Maya Mijáilovna Plisétskaya (del ruso: Майя Михайловна Плисецкая), (Moscú, Unión Soviética, 20 de noviembre de 1925 - Múnich, Alemania, 2 de mayo de 2015)​ fue una de las máximas bailarinas de ballet ruso del Teatro Bolshói, a la cual se le otorgó el título de prima ballerina assoluta. Destacó por haber sido la mejor de su época en papeles como El lago de los cisnes, Don Quijote, Carmen Suite (ballet hecho para ella con música de su esposo Rodión Shchedrín) y la pieza musical La muerte del cisne. Mediante Real Decreto se le concedió en 1993 la nacionalidad española.​​

Uno de los símbolos indiscutibles de la danza clásica, fue la prima ballerina assoluta de una generación que incluyó a Margot Fonteyn, Alicia Alonso e Yvette Chauviré. Está considerada por la mayoría de especialistas en danza la bailarina más destacada de la segunda mitad del siglo XX.

Constance Money (born Susan Jensen; November 30, 1956) is an American former adult film actress. She played the lead role of Misty Beethoven in the 1976 adult classic The Opening of Misty Beethoven.

Isabelle Adjani (n. 27 iunie 1955) este o actriță de film și cântăreața franceză. Ea este unica persoană din istorie care a câștigat cinci premii César ca actor.

A câștigat premiul de cea mai bună actriță la Festivalul de film de la Cannes 1981, iar în 1989 a câștigat premiul Ursul de Argint pentru cea mai bună actriță la Festivalul de Film de la Berlin.

Diane Keaton (n. Hall, n. 5 ianuarie 1946, Los Angeles, California, SUA – d. 11 octombrie 2025, Los Angeles, California, SUA) a fost o actriță și regizoare americană. De-a lungul carierei sale, care s-a întins pe parcursul a peste cinci decenii, a primit numeroase distincții, printre care un premiu Oscar, un premiu BAFTA și două premii Globul de Aur, pe lângă nominalizări la două premii Emmy și un premiu Tony. În 2017 a fost onorată cu premiul AFI Life Achievement Award.

Cariera lui Keaton a început pe scenă, când a apărut în producția originală din 1968 a musicalului Hair de pe Broadway. În anul următor, a fost nominalizată la premiul Tony pentru cea mai bună actriță într-o piesă de teatru, pentru interpretarea sa din piesa comică a lui Woody Allen, Play It Again, Sam. A debutat apoi pe marele ecran într-un rol mic în Lovers and Other Strangers (1970), înainte de a deveni celebră cu primul său rol important, în filmul Nașul (1972), al lui Francis Ford Coppola, rol pe care l-a reluat în continuările Partea II (1974) și Partea III (1990). A colaborat frecvent cu Woody Allen, începând cu adaptarea cinematografică a piesei Play It Again, Sam (1972). Următoarele două filme cu el, Adormitul (1973) și Love and Death (1975), au consacrat-o ca actriță de comedie, iar al patrulea, Annie Hall (1977), i-a adus premiul Oscar pentru cea mai bună actriță.

A mai fost nominalizată la Oscar pentru rolurile sale ca activista Louise Bryant în Roșii (1981), o pacientă cu leucemie în Camera lui Marvin (1996), și o dramaturgă îndrăgostită în Something's Gotta Give (2003).

Madonna Louise Ciccone () este o cântăreață americană, actriță, producătoare și compozitoare de muzică pop, câștigătoare a șapte premii Grammy, laureată a două premii Globul de Aur și autoare de cărți. Este supranumită „Regina muzicii pop”. Născută în Bay City, Michigan și crescută în Rochester Hills, Michigan, Madonna s-a mutat în New York City pentru a deveni dansatoare. Și-a lansat albumul de debut în 1983, de pe care trei melodii au ajuns în top 20 în Statele Unite. După o interpretare memorabilă la prima ediție a MTV Video Music Awards din 1984 a piesei „Like a Virgin”, obține primul hit în Statele Unite și Australia. Albumul care poartă numele piesei a ajuns de asemenea pe locul 1 în Billboard 200. În anul 1985 in timpul filmărilor pentru videoclipul piesei Material Girl îl întâlnește pe Sean Penn cu care se mărită chiar de ziua ei, pe 16 august 1985. În același an joacă în Căutând-o pe Susan pentru care primește recenzii pozitive. În 1986 lansează True Blue care produce multiple hituri 1 în toată lumea, și este nominalizată la premiile Grammy pentru cântecul „Crazy for You” de pe coloana sonoră a filmului Nebun după tine. În 1987 joacă în Who's That Girl care este primit rece de către critică și public, însă coloana sonoră se dovedește a fi un succes în topuri, melodia „Who's That Girl” devenind un hit internațional, iar turneul cu același nume a fost un succes comercial și critic. După divorțul de Sean Penn din 1989, se întoarce cu unul din cele mai apreciate albume ale ei, Like a Prayer, primul videoclip de pe acesta stârnind puternice controverse.

În 1990 joacă în Dick Tracy, de pe coloana sonoră a acestuia lansând hitul internațional „Vogue”, iar melodia „Sooner or Later” primește premiul Oscar pentru „Cel mai bun cântec original”. Mai târziu în același an pornește în turneul de succes, Blond Ambition, care primește titlul de „cel mai bun turneu al anului” din partea Rolling Stone . În 1991, prima ei compilație de hituri, The Immaculate Collection este lansată, primul single „Justify My Love” fiind interzis pe MTV datorită conținutului sexual. În anul următor își continuă cariera de actriță în Liga feminină de baseball, tema muzicală a filmului „This Used To Be My Playground”, ajungând al zecelea hit al Madonnei ce ocupă locul 1 în topul Billboard Hot 100. Începând cu 1992, Madonna a explorat și mai mult sexualitatea umană, lansând o carte intitulată SEX, un videoclip erotic de pe albumul Erotica, un turneu - The Girlie Show Tour și joacă în două thrillere erotice, toate acestea stârnind controverse, critici și scăderi în vânzări. De pe albumul Bedtime Stories (1994) se evidențiază melodiile „Secret” și „Take a Bow”, aceasta din urmă fiind a 11-ea melodie a cântăreței care ajunge pe locul 1 în Billboard Hot 100, cu toate că a ratat top 10 în Marea Britanie. Videoclipul a câștigat premiul MTV VMA pentru „Cel mai bun videoclip al unei artiste” din 1995. În 1996 Madonna este distribuită în cel mai de succes film al ei, Evita pentru care primește Globul de Aur pentru „Cea mai bună actriță” și premiul Oscar pentru „Cel mai bun cântec original”. În timpul filmărilor, aceasta rămâne însărcinată cu antrenorul ei personal, Carlos Leon, de care se desparte la scurt timp. Albumul din 1998 primește recenzii calde de la critici, primind trei premii Grammy și șase MTV Video Music Awards, „Frozen” și „Ray of Light” devenind hituri de top 5 în toată lumea.

În 2000, Madonna ajunge din nou în vârful topului Billboard, cu albumul Music și singleul cu același nume. După căsătoria cu Guy Ritchie din același an, rămâne din nou gravidă, dând naștere de această dată unui băiat. În 2001, se întoarce pe scenă cu turneul Drowned World Tour, unul din cele mai de succes turnee ale anului. În 2002 primește Zmeura de Aur pentru rolul din Naufragiați și lansează „Die Another Day” care este nominalizat la premiile Grammy dar și la Zmeura de Aur. Videoclipul este al doilea cel mai scump videoclip produs vreodată. În 2003, cântăreața șochează prin violența și mesajul anti-război din videoclipul „American Life” de pe albumul cu același nume; American Life a devenit cel mai slab vândut album din cariera cântăreței. Confessions on a Dance Floor (2005) a readus-o în atenția publicului, primul single „Hung Up” ajungând pe locul 1 într-un record de 45 de țări, iar albumul a câștigat un premiu Grammy. Turneul care a promovat albumul a avut încasări record Pe 10 martie 2008 a fost introdusă în Rock and Roll Hall of Fame. În mai 2008 se întoarce cu Hard Candy, care a fost criticat ca fiind o încercare a Madonnei de a se menține în vârf. În timpul turneului de promovare a acestuia s-a făcut publică vestea că artista va divorța de Guy Ritchie. Turneul a devenit cel mai de succes turneu al unui artist solo.